aiurifer iernatic- raul t. modig

(parculet de parculet)




venise moartea și îmi lipea postere pe pereți
era așa cum să spun euforică, dezinvoltă
îmi agăța bannere de frânghia de rufe,
de bara de covoare

mergeam cu privirea în pământ
nu mă uitam, nu vedeam
mă strecuram pe lângă ziduri

îmi cerea biscuiți, covrigi, țigări
și-mi lipea logouri pe frunte, pe mâini,
pe mâncare
respiram încet, încet
mă trăgeam după mine

când pleca și se mai linișteau lucrurile
chemam lume, vizitatori
să vadă spectacolul
că posterele, bannerele, logourile
erau fotografii gif animate

le și ceream bani pentru asta
de câteva ori m-a prins
și m-a încurajat
cool, man, mi-a zis
sărea într-un picior

†o†ul trecuse
casa era plină de oaspeți
un poster îl conținea pe tata
încă fuma
ieșea fumul din pereți, se mixa
cu cel al lumânărilor
era un live ce o făcea să exulte,
să se dea pe gheață,
să urce în deal la săniuș.